Anul care se încheie curând a fost pentru mine un an plin cu de toate, pe alocuri cu îndoieli, cu gânduri și speranțe neîmplinite, deseori cu bucurii, rezultate așteptate, împliniri personale și profesionale, un an guvernat de zodia relațiilor interumane. Întâlniri cu oameni de toate felurile și tipurile, care m-au bucurat, m-au făcut să reflectez, să cresc, să evoluez, dar și cu oameni care m-au mâhnit, întristat, bulversat, care mi-au declanșat multe întrebări despre mine și modul meu de a privi ce este în jur.
Ultimele luni ale anului am mutat perspectiva de a vedea ce e în jur și mi-am propus să mă focalizez pe ce a funcționat, pe ce a mers bine și mi-a adus bucurii mai mult decât pe ce nu a fost așa cum mi-am dorit. Și a fost o mișcare binevenită, căci simt acum că anul 2016 a fost un an bun, care ne-a ținut aproape pe noi 4, în care am fost sănătoși și bine cu toții, un an cu multe momente bune, frumoase, care se vor transforma în timp în amintiri dragi.
Pentru 2017 am câteva gânduri pe care vreau să le urmăresc și să le împlinesc. Sunt legate de suflet și de minte. Sunt un om care funcționez destul de mult prin raportare la obiective și planuri, căci îmi dau un bun ghidaj pentru mai departe, dar simt acum mai mult decât oricând nevoia ca aceste obiective să fie strâns legate de ce se întâmplă înăuntrul meu, acolo în adâncime.
Dorințe pentru 2017!
- Sănătate! Da, știu, sună clișeistic, dar fără sănătate nu poți face mai nimic, oricât de bine ar funcționa mintea. De câțiva ani încoace întotdeauna pe primul loc în topul dorințelor se află sănătatea: pentru mine, pentru familia mea, pentru cei dragi mie, pentru toată lumea. Este o urare pe care o adresez oricui, pentru că știu însemnătatea ei. Nu mi s-a întâmplat nimic grav, dar am traversat alături de oameni dragi mie episoade mai puțin fericite, legate de sănătate și am înțeles că nimic nu este mai presus de ea. Chiar și atunci când este vorba despre o banală răceală și preț de o zi nu mă pot ridica din pat, înțeleg din nou că înainte de orice e musai să fiu sănătoasă!
- Să-mi acord timp mie! Să fiu doar eu cu mine însămi, să mă ascult, să îmi așez lucrurile în minte înainte de a începe vârtejul unei noi zile. Sunt ani buni de când nu-mi mai aparțin, căci atunci când două suflete mici depind de mine, fără voia mea mă situez pe locul doi, trei sau chiar mai jos de atât.
- Să ascult mai mult decât vorbesc! Of, pentru mine această dorința nu e ușor de îndeplinit, dar mă voi strădui. Un prieten bun îmi spune că ”avem 2 urechi și 1 gură” prin urmare, ascultatul are o pondere mai mare decât vorbitul. O adevărată provocare, căci sunt o persoană care vorbește mult, în orice context și cu mare drag. Dar am înțeles cât de prețios este ascultatul și mai ales câte pot afla și învăța atunci când tac și am urechile pâlnie la cei din fața mea. Îmi doresc să ascult și să aud. Să nu mă mai reped să dau o replică.
- Să mă bucur mai mult decât să fiu nemulțumită! Am început să fac această mutare de puțină vreme încoace. Nu e simplu, cel puțin pentru mine, căci o viață m-am tot setat pe ce puteam face mai bine, altfel, prin urmare nu aveam ochi să văd câte lucruri bune și frumoase se întâmplau în viața mea, căci veșnica nemulțumire era mai puternică. Vorbe de tipul: ”Se poate și mai bine!”, ”Dacă ai fi muncit mai mult…” sunt adânc crestate în mintea mea și dacă o vreme funcționau pe post de ambiție și motor pentru acțiunile mele, acum ele nu mai au același efect, mă obosesc, a venit timpul să mă bucur de ce și cât pot face eu, în ritmul meu propriu. Vorba cântecului ”I’m only human after all”.
- Să accept oamenii așa cum sunt! Am spus de nenumărate ori că sunt un om făcut să trăiesc printre oameni. Nu e neapărat o calitate. Dar pentru că mi-e drag să fiu alături de semenii mei a însemnat de-a lungul vremii și prilej de tristețe, suferință, neînțelegere, îmi propun să iau oamenii așa cum sunt ei. E dificil, căci tendința este de a mă raporta la cei din jur prin prisma experienței mele, a felului meu de a fi, de a gândi. Și nu întotdeauna este sănătos să procedez așa! Ba, aș zice că mai mereu. Căci suntem atât de diferiți, și felul meu de a fi nu este nici pe departe vreun etalon de măsură. În momentul în care voi înțelege și voi accepta pe deplin să lucrez și relaționez cu oamenii așa cum sunt ei, atunci cu siguranța voi avea parte de mai multă liniște. Și atunci când nu pot comunica cu cineva, din diverse motive, să pun punct relației.
Pe lângă toate aceste perspective, îmi doresc să am aceeași armonie în căminul meu, să continui să construiesc împreună cu familia mea amintiri frumoase, să am parte de aceeași înțelegere, iubire și acceptare din partea lor, așa cum am avut-o și până acum.
Vă doresc să aveți parte de un nou an așa cum vi-l imaginați!
Sursa foto: www.pixabay.com