Ca angajat acceptăm cu ușurință Regulamentul de Ordine Interioară și încercăm să îl aplicăm cât mai bine posibil, conștienți fiind că fără disciplină nu se poate desfășura nicio activitate. Ca membru al unei familii parcă e mai greu să accepți ideea unui set de reguli în interiorul casei tale, plecând de la premisa ca ”măcar acasă să nu mai am șefi”. Și totuși, fără angajamente asumate mai greu, nu imposibil, să trăiești!
Cum să faci ca ai tăi să accepte existența și respectarea unor reguli pentru un trai liniștit?
Pe măsură ce copiii se măresc, parcă și volumul activităților pe care le ai de făcut se mărește. De la programul de igienă, ce trebuie supravegheat, altfel te trezești că cel mic pleacă nespălat pe ochi sau pe dinți la școală, până la programul dedicat sarcinilor de la școală sau activităților extrașcolare, toate câte sunt de făcut pentru și împreună cu ai noștri copii sunt numeroase și necesită o minimă organizare, ca să nu te trezești că o iei razna, sau pur și simplu cedezi pentru că nu reușești să faci față tuturor sarcinilor. Cam aici ajunsesem eu la un moment dat, când de dimineață până seară nu stăteam o clipită, nu reușeam să fac toate câte erau de făcut, eram mereu pusă pe harță, și am conștientizat că sigur greșeam pe undeva. Iluminarea s-a produs odată cu citirea cărții ”Inteligența emoțională în educația copiilor” (autori M.J.Elias, S.E.Tobias, B.S.Friedlander), unde am găsit soluția – Constituția Familiei.
Ce e de făcut?
Discutăm cu toți ai casei, evident cei care pot înțelege demersul, (eu de exemplu nu l-am putut lua în calcul pe cel mic, care la momentul coacerii Constituției noastre avea vreo 2 ani și) și le explicăm că preț de câteva zile ne vom strânge cu toții pentru a stabili 10 reguli specifice familiei și pe care trebuie să le respectăm ca să ne fie bine tuturor și fiecăruia. Ne gândim și la eventuale sancțiuni, care evident nu trebuie să fie drastice, dar care e obligatoriu să existe, căci altfel toată acțiunea rămâne fără ecou – dacă este încălcată o regulă și nu există nicio consecință după, atunci nu mai are rost demersul.
Așadar, ne-am întâlnit cu toții vreo câteva ore din două zile de sâmbătă (eu, soțul și copilul cel mare care avea 9 ani la momentul cu pricina), am discutat, am făcut propuneri, am dezbătut, am negociat, am avut în față coli de hârtie și creioane pentru argumente și contraargumente și au ieșit reguli de genul:
- Copiii pot petrece în fața calculatorului cel mult 2 ore/zi;
- Cina zilei de Sâmbătă este pregătită de Tată cu ajutorul copiilor, iar Mama este doar invitat;
- Toată lumea participă la curățenia casei în ziua în care se face;
- O zi pe lună ambii părinți petrec timpul cu copilul cel mare ducându-se la un film, piesă de teatru sau orice altă activitate își dorește copilul;
- O zi pe lună este ziua părinților, în care aceștia își petrec timpul după bunul plac, în absența copiilor;
- La pregătirea mesei de seară participă toată familia;
- și alte asemenea…
Cele mai dure negocieri s-au dus evident pe timpul petrecut în fața televizorului și calculatorului, unde am ajuns la un acord și astfel toată lumea este împăcată.
Ce am câștigat?
- Înainte de toate câteva ore bune petrecute cu toții în care ne-am simțit foarte bine, în timpul cărora copilul cel mare s-a simțit valorizat și respectat (cel mic va fi luat în calcul la o actualizare a Constituției, sigur va avea ceva doleanțe J
- Am stabilit de comun acord reguli de conviețuire. Nu e puțin lucru, crede-mă, pentru că altfel accepți regulile la care știi că ai participat, ți-ai putut spune punctul de vedere, și altfel le accepți pe cele care îți sunt impuse (cel mai probabil ai tendința să te răzvratești sau să nu le respecți);
- S-a făcut lumină între roluri și responsabilități. Astfel, dintr-o dată am simțit că sunt ajutată și că ceilalți din familie înțeleg ceea ce fac eu și respectă altfel munca. Sunt mai atenți și mai săritori.
- S-a creat o atmosferă democratică, lumea e mult mai senină și deschisă dialogului.
Dacă am încălcat regulile? Desigur, și am aplicat și sancțiunile J. Dar trebuie să îți mărturisesc că au fost puține cazurile și acum nici nu mai e necesar să recitim Constituția, care apropo, stă la loc vizibil pentru toată lumea și care a fost scrisă cu font-uri amuzante și decorată cu diverse abțibilduri.
Sunt convinsă că voi ați găsit alte trucuri pentru armonie în familie. Abia aștept să le citesc.
Mi-ar plăcea să aflu părerea/experiența ta
comments